Home | Uncategorized | Lecturile OPINIEI: DOROHOI- CĂLĂTORIE ÎN TRECUT (10) – DOROHOIUL ÎN 1928, văzut de prof.univ. I. SIMIONESCU

Lecturile OPINIEI: DOROHOI- CĂLĂTORIE ÎN TRECUT (10) – DOROHOIUL ÎN 1928, văzut de prof.univ. I. SIMIONESCU

Preşedintele Ateneului Român din Dorohoi, avocatul Gheorghe Gh.Burghele, afirma în „Cuvânraea ţinută cu ocazia concertului dat în seara de 2 mai 1921 de Maestrul George Enescu în folosul Teatrului Unirea”că „Dorohoiul,de mulţi nebăgat în seamă” poartă şi „ponosul de Siberia României”. Iar Sterea Costescu,căpitan în Regimentul 9 Vânători,pe care paşii l-au purtat pe meleagurile noastre,în însemnările sale „Din carnetul unui căpitan”(Focşani,Tip.”Învăţătorul român”,1927),referindu-se la centrul Dorohoi care găzduia o şcoală militară la regimentul 29 infanterie notează: „Ajunşi la Dorohoi,prima impresie ni-o dă noroiul de pe străzi.Mai ales pe lângă gară e atâta încât te poţi plimba prin el chiar cu barca !…… Oraşul mic,murdar şi,mai mult,cu case vechi din paiantă,mai ales în cartierele evreieşti.Cazarma,într-ub hal de murdărie ca-n poveste…… Înţeleg acuma de ce Dorohoiul a fost întotdeuna exilul ofiţerilor mutaţi disciplinar …”.

Dar, acest oraş uitat de lume a beneficiat de aportul şi străduinţa unor OAMENI de suflet care au depus eforturi măreţe pentru emanciparea lui.De-a lungul anilor Dorohoiul a devenit un nume cunoscut pe harta ţării şi a atras vizitele multor personalităţi. Printre oamenii de seamă care ne-au vizitat oraşul în trecut amintim pe: V.A.Urechia-istoric,academician,profesor universitar la Facultatea de Litere Bucureşti,preşedintele Ateneului Român Bucureşti, Grigore Tocilescu – istoric,academician, Alexandru Constantinescu-ministrul Agriculturii şi Domeniilor,Constantin Angelescu-ministrul Instrucţiunii şi Cultelor,MS Regele Carol I în anul 1905,Ioan Simionescu-prof.universitar,academician,ministru al Instrucţiunii Publice, Liviu Rebreanu– scriitor, Iuliu Maniu-academician,prim ministru, A.D.Xenopol –rector al Universităţii „Al.I.Cuza”Iaşi, Spiru Haret – ministru al Instrucţiunii Publice, George Panu-ziarist,deputat, Take Ionescu-deputat,ministru al Instrucţiunii Publice,Vintilă Brătianu– inginer,academician, Alexandru Odobescu-prof.univ.,academician, scriitor, Mihail Kogălniceanu-istoric,scriitor,om politic,deputat de Dorohoi, Nicolae Iorga-academician,istoric,prim ministru, Mihail Sadoveanu-senator,academician, scriitor şi mulţi alţii.

Din lunga listă a celor care au păşit pe străzile Dorohoiului ne oprim câteva clipe la Ioan Simionescu. Absolvent al renumitului liceu din Botoşani,”A.T.Laurian”, în anul 1890, Ioan Simionescu a fost senator,rector al Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi,deputat de Botoşani şi a primit înaltul titlu de academician. A scris nenumărate articole şi lucrări din domeniul ştiinţelor,artelor,geografiei,anatomiei, reportaje din călătorii.Una din scrierile sale cu menţiuni asupra oraşului Dorohoi, este „Oraşe din România” apărută în anul 1929 la Editura Cartea Românească,Bucureşti.

Vom creiona tabloul oraşului Dorohoi în 1928 prin paleta şi ochii prof.univ. Ioan Simionescu.

Văzut dinspre şoseaua Mamorniţei,ascuns în verdeaţă,întins pe un tăpşan mai ridicat,înconjurat de dealurile trăgănate ce se tot înalţă în depărtare,formându-i un fond domol vălurat,oraşul DOROHOI are o poziţie geografică chiar frumoasă.

Din mijlocul caselor scunde,ascunse printre arborii deplin desfăşuraţi,se înalţă Palatul Administrativ:de departe e ca un far,dovada că te apropii de un oraş.Lângă el e catedrala bogată în turnuri.Primăria,clădire sveltă şi gimnaziul bine întreţinut,formează sâmburele oraşului, în jurul căruia se întind casele din ce în ce mai tupilate dar curate,până ce se confundă cu acele din satul Trestiana,iar din depărtare chiar cu acele din Broscăuţi”.

Deci, numai după doi ani de la descrierea căpitanului Sterea Costescu, oraşul nostru se străduia să urce pe scara emancipării. Dar,mai era un drum lung de parcurs în acest sens. Citim în continuare obsrvaţiile prof. I.Simionescu: „Dughenile,aproape toate cu nume neromâneşti,arătând că şi aice românii sunt numai politicieni,funcţionari sau muncitori de pământ,se întind spre coasta dinspre răsărit,scoborându-se spre gară,înşirate de o parte şi alta a drumului cu circulaţie mai deasă,ori a celorlalte drumuri radiare ce duc spre satele din împrejurimi”.

Deocamdată, economia şi comerţul erau la început de drum.Nu exista o legislaţie clară în privinţa sistematizării oraşului, legăturile cu civilizaţia occidentală erau firave,încât prof.I.Simionescu constată: „Aşa aşezat,confundat aproape cu satul,te întrebi,care a fost raţiunea pentru ca Dorohoiul să ajungă oraş.Nici o cale naţională veche nu trece prin el.Şoseaua Mihăileană (str.George Enescu de astăzi,n.a.) îl lasă la o parte.Calea spre Iaşi e nouă.Ca să se lege de drumul de pe valea Siretului a fost nevoie de un cârlig de cale ferată,aninat la Leorda,de celălalt cârlig mai larg,care ajunge la Botoşani”.

Se menţionează că din trecut s-au păstrat Biserica lui Ştefan cel Mare şi „Bisericuţa de Lemn,ca o jucărie,cu acoperişul ascuţit”. Pentru I.Simionescu „Explicarea rangului de oraş nu poate fi găsită decât în configuraţiunea geografică,fiind pus aproape de fundul unei leici largi ai cărei părţi sunt formaţi din coastele dealurilor ridicate ca un amfiteatru de jur împrejurul lui,de-a lungul Prutului ca şi cel al Siretului.Totuşi,valea deschisă a Jijiei i-a stricat în parte”.

Judeţul Dorohoi avea multe bogăţii naturale,existau foarte multe „curţi boereşti, adevărate castele moldoveneşti cu grădini spaţioase……. Bogăţiile judeţului,însă, se scurgeau spre sud fără ca să rămâie decât fărimituri în oraşul mereu sărac.Cei mai mulţi bogătaşi care-şi scoteau de aici avere mare – legenda spune că Başotă întindea galbenii pe scoarţe mari ca să-i vânture – o cheltuiau departe,în capitala ţărei sau a Franţei,nelăsând în oraşul de baştină decât puţin,de tot puţin ,din ea.Aşa se explică viaţa economică ofilită a oraşului”.

În faţa acestei situaţii nefavorabile oraşului şi judeţului Dorohoi,este cu atât mai lăudabilă şi rămânem rcunoscători efortului financiar sau intelectual depus de unii dorohoieni întru dezvoltarea ţinutului nostru.Plecau în capitala ţării sau în Occiden,luau legătura cu civilizaţia,înregistrau ideile democratice şi avansate,se întorceau acasă şi încercau să lupte cu morile de vânt pentru a face cât de cât ceva pentru progresul oraşului nostru. Însuşi prof. univ.I.Simionescu observa că „Totuşi e ceva demn de pomenit din el.(din Dorohoi,n.a.).Un semn de speranţe pentru viitor.În această tihnă veşnică,s-au găsit oameni de omenie,cu oarecare însufleţire cum nu se întâlnesc în alte oraşe de provincie.Neputând prin modesta lor avere,câştigată prin muncă,să deie un avânt economic oraşului,au rupt adese din ea pentru ca să aţâţe o luminiţă măcar pe teren cultural./ Unii pe alţii se îndemnau,se puneau la întrecere,când le venea rândul la putere,ca să facă şcoli.Unul din ei – de ce nu l-aş pomeni? – d.Burghele – şi-a pus toată străduinţa şi a creat cu concursul oamenilor de bine,un Ateneu unde se ţin conferinţe,a întemeiat o bogată bibliotecă publică,a aşezat în faţa primăriei bustul lui Kogălniceanu…. Merită laudă iniţiativa celor puţini,care dându-şi seamă că nu mai pot nimic pe terenul economic,au apucat calea răspândirii culturii,pentru a deştepta măcar în viitor energia elementului românesc”

Deci,în faţa primăriei locale,în locul monumentului „Soldatul român în atac”, în acei ani se afla statuia lui Mihail Kogălniceanu.De asemenea, deducem că dezvoltând gândirea tinerilor prin şcoli şi activităţi social-culturale diverse, se ridicau treptat oameni de bine care ridicau prestigiul Dorohoiului.

În încheierea capitolului rezervat oraşului Dorohoi,prof.univ.I.Simionescu scrie:”Mai presus de toate,oraşul Dorohoi a început a avea o însemnătate culturală. În el se află multe şcoli:liceu.şcoală profesională,un externat,seminar,şcoală normală de băieţi… Şi în domeniul economic e o trezire.Există bănci româneşti,chiar şi cooperative,care îşi târâie deocamdată zilele,căci,e greu de luptă!”.

De la însemnările căpitanului Sterea Costescu la însemnările prof.univ.I.Simionescu trecuseră doi ani. Observăm evoluţia ascendentă a oraşului. Situaţia Dorohoiului nu era unică pe harta ţării.Majoritatea oraşelor de provincie se zbăteau să-şi depăşească vitregiile.În ce ne priveşte pe noi dorohoienii, poate că am fost un tărâm binecuvântat de Dumnezeu, pentru că aici s-au născut zeci şi zeci de personalităţi şi oameni de bine cu suflet mare şi minte deschisă.Aceştia s-au format într-un anume domeniu, au depăşit graniţele oraşului şi chiar ale ţării,rostind cu deosebită mândrie numele oraşului Dorohoi,l-au făcut cunoscut şi i-au ridicat prestigiul.Mulţi dintre ei l-au ajutat material sau spiritual,l-au impulsionat, au trezit oamenii la acţiune şi l-au determinat să se înalţe. Chiar şi astăzi,în dorinţa noastră de a ne alinia oraşelor moderne ne lovim de multe piedici.Dar, ca moldoveni molcomi dar tenaci, cu răbdare vom reuşi!

prof. Dorina Mandachi

Incoming search terms:

  • statuia soldatului din centru dorohoi

Comentarii

comentarii postate

---
Regulament comentarii
Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:

1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la patru ore – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.

Orice critică este acceptată pe site-ul opiniadedorohoi.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului opiniadedorohoi.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.
----

Preşedintele Ateneului Român din Dorohoi, avocatul Gheorghe Gh.Burghele, afirma în „Cuvânraea ţinută cu ocazia concertului dat în seara de 2 mai 1921 de Maestrul George Enescu în folosul Teatrului Unirea”că „Dorohoiul,de mulţi nebăgat în seamă” poartă şi „ponosul de Siberia României”. Iar Sterea Costescu,căpitan în Regimentul 9 Vânători,pe care paşii l-au purtat pe meleagurile noastre,în însemnările sale „Din carnetul unui căpitan”(Focşani,Tip.”Învăţătorul român”,1927),referindu-se la centrul Dorohoi care găzduia o şcoală militară la regimentul 29 infanterie notează: „Ajunşi la Dorohoi,prima impresie ni-o dă noroiul de pe străzi.Mai ales pe lângă gară e atâta încât te poţi plimba prin el chiar cu barca…

Calificativ

User Rating: 4.52 ( 11 voturi)
0
detergenti rufe
jucarii ieftine
Photo booth nunta Iasi beton amprentat beton amprentat apartamente in regim hotelier Iasi
afterschool sector 2 bucuresti
tractari auto nadlac avocat ploiesti pizzerie oradea
bijuterii argint Pandora
cazare pensiune Sinaia
gradinita sector 1
creer site web Paris
web design Abu Dhabi
transport auto pe platforma
creare magazin online
promovare site
creare site web
Imobiliare Iasi
- pahar carton
- hormigon impreso alicante
- cursuri contabilitate Bucuresti
- dezmembrari microbuze Iasi
- realizare site web
servicii contabilitate Iasi
traduceri autorizate Iasi
creare magazin online
promovare site web
creare portal imobiliar
creare portal stiri
stiri botosani
videochat constanta avocat ploiesti
pelerinaj israel
vacante exotice
Haine Botosani
Garsoniera Berceni
- Vila Popesti Leordeni
- Apartament 2 camere Berceni