Home | Uncategorized | Lecturile OPINIEI: Fragmente dintr-o viitoare carte – DOROHOI – ECONOMIE ŞI COMERŢ

Lecturile OPINIEI: Fragmente dintr-o viitoare carte – DOROHOI – ECONOMIE ŞI COMERŢ

2. Primele industrii la Dorohoi

Spuneam în articolul precedent că în a doua jumătate a secolului al XIX – lea, dominante erau şi la Dorohoi ramura manufacturieră şi activitatea în ateliere. Una din cele mai vechi industrii ale Ţării de Sus, deci şi a localităţii noastre, este industria morăritului. Aceasta ca şi alte industrii au apărut şi s-au menţinut în funcţie de potenţialul agricol. Când producţia agricolă era bună, aveau de câştigat şi industriile şi comerţul şi meseriile. Moara avea rolul ei local în satisfacerea consumului alimentar al oamenilor. În 1906, Camera de Comerţ şi Industrie înregistra în judeţul Dorohoi 87 de mori mici (54 cu vapori, 31 cu apă şi 2 de vânt). Morile cu vapori funcţionau la început cu paie, stuf sau lemne, păcura fiind scumpă datorită transportului mai costisitor. Cele 3 mori mici existente în Dorohoi măcinau mai mult porumb şi, din când în când, grâu şi secară. Morile mici din judeţ erau exploatate de către proprietari (43) sau de către arendaşi(44). Cele 44 de mori arendate aveau ca arendaşi 12 români, 25 de evrei, 4 străini şi 3 asociaţi români cu evrei. Costul măcinişului se achita în natură, sub formă de vamă/dijmă în procent de 7- 15% sau cu plată, 0,50 – 1,50 lei pentru 100 kg. Morile cu vapori erau deservite de 58 de morari, 42 de mecanici, 46 de fochişti şi 55 de lucrători. Morile cu putere de peste 20 de cai putere erau considerate mori mari şi existau 3 în judeţ: la Dorohoi ( fondată în 1868 şi se mai numea Moara mare), la Mihăileni( fondată în 1876) şi la Hăneşti( fondată în 1888). Mai existau 3 mori mari şi la Botoşani. Personalul celor 6 mori era format din 10 directori, 7 contabili, 4 casieri, 13 mecanici şi ajutoarele lor, 11 maiştri morari, 9 magazineri şi 237 lucrători:(125 români şi 112 străini). Din 100 kg de grâu, rezultau la măciniş 75 kg făină, 23 kg de tărâţe, iar restul de 2% era manco(pierdere). Cu timpul apare concurenţa, aşa că unele mori sunt nevoite să folosească doar 63% din capacitate. În 1914, Moara firmei ,,M.C.Fisher et Jager” (Moara mare) avea o capacitate de măciniş, în 24 de ore, de 4 vagoane de grâu şi avea 14 lucrători. Moara măcina anual între 600-700 vagoane de grâu, în loc de 10- 12 vagoane, cât ar fi putut măcina. A doua industrie din zona noastră în legătură cu agricultura era industria spirtului. În judeţ existau 6 velniţe ( la Zvoriştea, Ibăneşti, Hudeştii Mari, Târnauca, Tureatca şi Hânţeşti). Se foloseau ca metrii prime porumb, grâu, cartofi, făină de secară, sladuri diferite (malţ). Se obţinea spirt de 85 de grade. Aparatele de distilare erau de tip Gall şi Continuel. Borhotul rezultat era folosit pentru îngrășarea vitelor pentru prăsilă sau destinate abatoarelor. La Ibăneşti proprietatea lui Gh. Gheorghe Burghele (avocat, deputat, primar al Dorohoiului, filantrop, publicist) era exploatată de firma Max Fischer. Între comercianţi circula ideea că, dacă n-ai borhot, n-ai vite de îngrăşat. Velniţa de la Hudeşti era exploatată de proprietar, celelalte cinci erau arendate. Şi velnicerii,ca şi proprietarii de mori, se plângeau că tarifele de transport sunt mari şi cereau înlesniri, susținând că această industrie ajută statul la echilibrarea bugetului. Taxa plătită statului în 1905 a fost de 971580 lei. Cu toate acestea, în ţara noastră se ducea şi atunci o luptă împotriva alcoolismului, cu accent pe munca de educaţie. În ceea ce priveşte industria sticlei, în 1906, existau trei fabrici de sticlă, dar, curios pentru noi acum, niciuna la Dorohoi. Două erau în fostul judeţ Botoşani (la Storeşti şi Maxut) şi una la Lespezi (jud. Suceava). Toate trei se aflau în apropierea pădurilor mari, deoarece foloseau lemnul drept combustibil. Interesantă este observaţia că industria sticlei folosea materii prime aduse dina altă parte ,,pentru că năsip pentru sticlărie nu s-a găsit încă la noi în ţară”, deşi se consemna şi atunci existenţa unor bogăţii minerale în zonă: nisipul de la Miorcani, carierele de piatră de la Coţuşca, Dersca, Ibăneşti, Păltiniş,Săveni,Vârfu – Câmpului. Vor trece ani până când va începe activitatea pentru extracţia nisipului silicios de la Miorcani (1949), iar din 1959 nisipul exploatat va fi folosit exclusiv pentru fabricarea sticlei în fabricile din ţară. Din acest an nisipul cuarţos de aici trece în exploatarea exclusivă a Întreprinderii Industriale de Stat Miorcani( înfiinţată în 1956). În 1973 apare pe harta industrială a Dorohoiului Întreprinderea de Sticlărie şi Porţelan. Am putea vorbi şi despre un început de industrie a lemnului. Fostul judeţ Dorohoi avea o suprafaţă de 31.300 ha. În perioada 1932 – 1937 s-au exploatat 488.573 m.c. de material lemnos, în mod sigur cu mai multă grijă pentru evitarea distrugerii fondului forestier. Singurul mod de industrializare a lemnelor la Dorohoi era fasonatul traverselor pentru CFR şi a diferitelor materiale ecarisate( grinzi, rigle, scânduri). Lucrările se efectuau în pădure cu lucrători localnici care întrebuinţau unelte simple: topor, bardă, traşcă. Retribuirea lucrătorilor se făcea pe bucată, 17- 22 lei, dând posibilitatea lucrătorilor să câştige în jur de 70 de lei pe zi. Alte aspecte ale industriei dorohoiene vor fi prezentate în numerele viitoare ale săptămânalului.

Notă: cifrele folosite au fost preluate din bibliografia selectivă parcursă

OANA – MARIA ROTARIU

VASILE D.COŢOFREI

Comentarii

comentarii postate

---
Regulament comentarii
Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:

1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la patru ore – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.

Orice critică este acceptată pe site-ul opiniadedorohoi.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului opiniadedorohoi.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.
----

2. Primele industrii la Dorohoi Spuneam în articolul precedent că în a doua jumătate a secolului al XIX - lea, dominante erau şi la Dorohoi ramura manufacturieră şi activitatea în ateliere. Una din cele mai vechi industrii ale Ţării de Sus, deci şi a localităţii noastre, este industria morăritului. Aceasta ca şi alte industrii au apărut şi s-au menţinut în funcţie de potenţialul agricol. Când producţia agricolă era bună, aveau de câştigat şi industriile şi comerţul şi meseriile. Moara avea rolul ei local în satisfacerea consumului alimentar al oamenilor. În 1906, Camera de Comerţ şi Industrie înregistra în judeţul Dorohoi 87…

Calificativ

User Rating: 4.83 ( 6 voturi)
0
detergenti rufe
cabinet kinetoterapie Bucuresti beton amprentat beton amprentat afterschool sector 2 bucuresti
tractari auto nadlac web design Abu Dhabi
creare magazin online
promovare site
creare site web
all night escort amsterdam inchiriere cabina foto inchiriere apartamente Iasi contabilitate pentru firme Bucuresti body-uri bumbac copii cazare eforie nord transport auto germania romania- pahar carton
- hormigon impreso alicante
- cursuri contabilitate Bucuresti
expert contabil bucuresti
inchirieri apartamente iasi
- realizare site web
servicii contabilitate Iasi
traduceri autorizate Iasi
creare magazin online
promovare site web
creare portal imobiliar
creare portal stiri
stiri botosani
videochat constanta pelerinaj israel
vacante exotice