Home | Uncategorized | Lecturile OPINIEI: Fragmente dintr-o viitoare carte – DOROHOI-ECONOMIE ŞI COMERŢ

Lecturile OPINIEI: Fragmente dintr-o viitoare carte – DOROHOI-ECONOMIE ŞI COMERŢ

    • Alte mici industrii

    Peisajul industrial al Dorohoiului până la 1948 a fost însă sărac. Având acces la datele statistice oficiale, în calitatea sa de director al Agenţiei Locale a BNR, Ion Bârsan notează în monografia sa din 1938 că la vremea respectivă judeţul Dorohoi nu prezenta nicio importanţă din punct de vedere industrial şi se întreba de ce nu s-au pus bazele şi altor industrii strâns legate de agricultură: fabrici de conserve, de paste făinoase, de prelucrarea laptelui, de industrializarea fructelor şi legumelor, etc. O explicaţie ar fi lipsa capitalului şi a personalului specializat. În acelaşi timp, cei care investeau banii se fereau de cheltuieli prea mari şi evitau industriile care presupuneau mijloace tehnice avansate. Aceeaşi observaţie privind starea industriei la Dorohoi o făcea cu 24 de ani înainte şi Camera de Comerţ si Industrie, prin secretarul ei Theodor Lazăr, subliniind că în această direcţie sunt probleme mai ales de organizare şi că alta ar fi situaţia dacă s-ar apela la credite. O mică industrie (în sensul existenţei unui proces de producţie) poate fi considerată Fabrica de pălării construită sub formă de hangar de fraţii Rappaport în anul 1930. Construcţia există şi astăzi, evident refăcută şi extinsă între timp, pe strada Liliacului şi a avut diferite utilizări: fabrică de lumânări, tăbăcărie, iar după 1948 a servit ca atelier mecanic al întreprinderii de industrie locală. Acum îşi are sediul aici Manufactur Pro Siguranţa SRL – fabrică de încălţăminte cu investitor german.

    Fabrica de pălării producea cloşuri şi pălării ţărăneşti. Avea 44 de salariaţi, inclusiv cei 3 fraţi Rappaport. În 1937 a produs mărfuri în valoare de 1.156.000 lei, faţă de 2.188.000 lei in anul 1935 şi 2.280.229 lei în anul 1936. Marfa era vândută în judeţ şi în judeţele apropiate cu bani pe loc. Fabrica ar fi putut avea destule zone de desfacere şi s-ar fi putut dezvolta mai mult dacă ar fi vândut pe credit. Menţionăm că familia Rappaport şi-a început activitatea de pălărieri într-o clădire din curtea casei aflată în spatele Str. Grigore Ghica, în zona unde se află Tipografia Waisman. Strada se numea Costache Negri.

    La categoria industrie mică, notăm şi următoarele fabrici modeste şi ateliere productive:

    • Fabrica de săpun si lumânări, proprietar Urţă Lerner, în clădirea căreia va funcţiona mai târziu moara mecanică, având ca proprietar pe Idel Heines, Aron Bucă si Manaşcu Ciucălău Moscovici. Era situată la capătul străzii Ştefan cel Mare spre Broscăuţi şi folosea ca materii prime ceara şi foarte puţin stearina. Clădirea a fost folosită apoi ca atelier de împletituri. Acum nu mai există.
    • Fabrica de lumânări, proprietar Moise Meirovici, a funcţionat pe strada Fântânelor (str. Titulescu).
    • Fabrica de ulei (Uloierniţa) de pe strada actuală C.D. Gherea a funcţionat în clădirea unde ultima dată au fost birourile IJPIPS (Întreprinderea Judeţeană de Producţie Industrială şi Prestări Servicii) construită de firma Peter Larsen din Anglia, era destinată unui depozit de ouă, apoi a devenit proprietatea lui Bojet şi ulterior transformată în fabrică de ulei, la care asociat a fost şi Lică Pomârleanu.
    • Fabrica de mezeluri, proprietatea lui Moraschi, tatăl lui Ştefan Moraschi şi al Iuliei Oniţă-artist plastic. Fabrica funcţiona într-o clădire aflată pe locul unde astăzi este părculeţul din centru, de lângă fosta BNR. (acum Delta Con SRL)
    • Fabrici de apă gazoasă (sifonării) erau trei la Dorohoi, una a lui Iosub Abramovici, alta pe strada Fântânelor, proprietar Vitner şi cea a lui Strul Davidson de pe strada Regimentului (Bd. Victoriei).

    Tipografia o numim mica industrie tipografică. Prima tipografie dorohoiană atestată documentar în anul 1873 a fost Tipografia “Dimitrie Ghiorghiu”. La 15 octombrie 1874, pe strada numită atunci Uliţa Buhaiului, apare în documente tipografia „Ilie Gheorghe Racliş”; un an mai târziu, sediul acesteia era pe strada Naţională nr. 61 şi avea „două prese mari şi una de minut”. A fost o tipografie importantă fiindcă aici a apărut primul ziar intitulat „Curierul de Dorohoi”, redacţia şi administraţia ziarului aflându-se în casele lui C. Tăutu – fost primar şi ajutor de primar al oraşului.

    Tipografia „I. L. Bercovici” (mai târziu titulaturii i s-a adăugat „şi fiul”), având ca redactor şi girant pe D. Ferman. Tipografia apare în documente pentru prima oară în anul 1891. Iniţial avea sediul la Hotelul „Segal”, de pe str. Grigore Ghica nr. 28, iar din 1910 s-a mutat pe str. Ştefan cel Mare nr. 47. A avut şi librărie.

    Tipografia „Dacia – N. Fainar”. Avea sediul pe str. Grigore Ghica, nu se specifică şi numărul în documentele cercetate.

    Tipografia „David Simba”. Avea şi librărie.

    Tipografia „Steaua” apare în documente în anul 1902.

    Tipografia Judeţului Dorohoi. Este semnalată în documentele vremii în anul 1910, prin tipărirea Revistei Ligii Culturale.

    Tipografia „Speranţa” a avut ca girant şi proprietar pe N. Mateescu. Apare atestată în documente din anul 1913.

    Tipografia „Solomon Weissman”. Apare în documente din anul 1915, fiind descrisă ca cea mai modernă dintre toate tipografiile dorohoiene apărute până la acea dată. Avea sediul pe str. Carmen Sylva nr. 76 (astăzi str. George Enescu).

    Tipografia „Gazeta Dorohoiului” apare în documente în 1919, având ca proprietar pe N. A. Stoeanovici – fost deputat şi senator de Dorohoi.

    Tipografia Şcoalelor este specificată în documente în anul 1929, odată cu tipografia „D. Segall”, cu care, probabil, era în strânsă legătură, întrucât pe frontispiciul unor ziare apare când una, când alta, iar uneori amândouă.

    În 1938 existau şi şase cuptoare de cărămidă şi câteva ateliere de ceramică. Cuptoarele erau mici si aparţineau unor proprietari români.

    Datorită conjuncturii economice generale, odată cu apariţia crizei economice, aceste făbricuţe si mici ateliere aveau o activitate modestă, posibilităţile de producţie limitându-se. Lucrătorii necalificaţi erau mai ales români, doar tehnicienii erau străini sau veniţi din alte judeţe. Lucrau în condiţii grele şi erau plătiţi cu bani puţini. N-aveau nici timp, nici posibilităţi pentru a se îngriji de sănătate. Valoarea salariilor plătite, de exemplu, la Fabrica de pălării era în scădere: 652.265 lei în anul 1935, 579.053 în anul 1936 şi 522.000 în 1937.

    Perioada 1945-1947 înseamnă dispariţia întreprinzătorilor particulari din industrie, comerţ şi servicii. În 1944 se raporta la Dorohoi următoarele industrii existente: Moara de foc – capacitate circa 24 tone, Moara Cusin – 8 tone, Uloierniţa – 5500 kg floarea soarelui, Fabrica de săpun – 400 kg, Fabrica de săpun Molda – 400 kg, Fabrica de mezeluri Moraschi-100-150 kg, Uzina electrică – 14600 kw în 24 ore, întreprinderi comerciale – circa 200. Toate au fost naţionalizate la 11 iunie 1948. Fabrica Mixtă de Industrie Locală (Lupta Pentru Pace/IJPIPS) s-a numit la început Întreprinderea Naţionalizată Dorohoi.

     

    29.06.2015

    OANA – MARIA ROTARIU

    VASILE D. COŢOFREI

Comentarii

comentarii postate

---
Regulament comentarii
Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:

1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la patru ore – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.

Orice critică este acceptată pe site-ul opiniadedorohoi.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului opiniadedorohoi.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.
----

detergenti rufe
cabinet kinetoterapie Bucuresti beton amprentat laminina
case in rate iasi
montaj tapet
hotel barlad
beton amprentat afterschool sector 2 bucuresti
tractari auto nadlac web design Abu Dhabi
creare magazin online
promovare site
creare site web
all night escort amsterdam inchiriere cabina foto inchiriere apartamente Iasi contabilitate pentru firme Bucuresti body-uri bumbac copii cazare eforie nord transport auto germania romania- pahar carton
- hormigon impreso alicante
- cursuri contabilitate Bucuresti
expert contabil bucuresti
inchirieri apartamente iasi
- realizare site web
servicii contabilitate Iasi
traduceri autorizate Iasi
creare magazin online
promovare site web
creare portal imobiliar
creare portal stiri
stiri botosani
videochat constanta pelerinaj israel
vacante exotice